Copila mare m-a mustrat deunazi ca nu mai scriu pe blog.
Copilul mic m-a luat de mana si m-a dus la biserica.
Dumnezeu e bun si vine catre tine pe unde nici nu gandesti.
Asa ca astazi revin cu o poveste, pe care unii internauti o cunosc deja :
"Era o dimineaţă aglomerată la cabinet când, în jurul orei 08:30, intră
un domn bătrân cu un deget bandajat. Îmi spune imediat că este foarte
grăbit căci are o întâlnire fixată pentru ora 09:00. L-am invitat să se
aşeze ştiind că avea să mai treacă cel puţin o jumătate de oră până să
apară medicul. Îl observ cu câtă nerăbdare îşi priveşte ceasul la
fiecare minut care trece.
Între timp mă gândesc că n-ar fi rău
să-i desfac bandajul şi să văd despre ce este vorba. Rana nu pare a fi
aşa de gravă… în aşteptarea medicului, mă decid să-i dezinfectez rana şi
mă lansez într-o mică conversaţie. Îl intreb cât de urgentă este
întâlnirea pe care o are şi dacă nu preferă să aştepte sosirea medicului
pentru tratarea rănii… Îmi răspunde că trebuie să meargă neapărat la
casa de bătrâni, aşa cum face de ani buni, ca să ia micul dejun cu
soţia.
Politicoasă, îl intreb de sănătatea soţiei. Senin, bătrânul
domn îmi povesteşte că soţia, bolnavă de Alzheimer, stă la casa de
bătrâni de mai bine de 7 ani. Gândindu-mă că într-un moment de
luciditate soţia putea fi agitată de întârzierea lui, mă grăbesc să-i
tratez rana dar batranul îmi explică că ea nu-şi mai aduce aminte de 5
ani cine este el…
Şi-atunci îl întreb mirată: “Şi dvs.. vă duceţi
zilnic ca să luaţi micul dejun împreună?“. Cu un surâs dulce şi o
mângâiere pe mână, îmi răspunde: “E-adevărat că ea nu mai ştie cine sunt
eu, dar eu ştiu bine cine este ea“.
Am rămas fără cuvinte şi un fior
m-a străbătut în timp ce mă uitam la bătrânul care se îndepărta cu paşi
grăbiţi. Mi-am înghiţit lacrimile spunându-mi în sinea mea: “Asta este
dragostea, asta este ceea ce îmi doresc de la viaţă!… Căci, în fond, aşa
este dragostea adevărată ?!… nu neapărat fizică şi nici romantică în
mod ideal. Să iubeşti înseamnă să accepţi ceea ce a fost, ceea ce este,
ceea ce va fi şi ceea ce încă nu s-a întâmplat.”
Persoanele fericite
şi împlinite nu sunt neapărat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare
lucru, ci acelea care ştiu să facă ce-i mai bun din tot ceea ce au.
Viaţa nu înseamnă să supravieţuieşti unei furtuni ci să ştii să dansezi în ploaie !!"
