Inca nu ma pot obisnui cu schimbarile de la blogul initial.Nici n-am avut prea multa vreme in acest sens.
Nu mi se pare corect ca mi-au pierdut toate pozele si setarile vechi.
Le-oi reface cand am sa am rabdare suficienta ....
Pana una alta , un gand bun blog-amicilor , cu cele mai calde urari de sarbatori.
Spectacolul lumii continua , evident.
Dar parca nu mai vreau sa-mi tot plang amarul si dezamagirea aici.Cu siguranta exista pe lumea asta si lucruri frumoase despre care se poate scrie.
Chiar daca tembelizorul spala creierii cu glume stupide si ne promite "Revelion fara numar"...Chiar daca si inchid drumurile cand ninge putin , si natiunea se plange ca moare de inanitie.
Nu stiu cine a initiat ideea ca de Craciun trebuie sa mancam pana cadem sub masa.Eventual daca mai ramane loc sa si bem cu simt de raspundere toate alcolicele aflate la dispozitie.
Si-apoi sa zacem.Si sa simtim sarbatorile.
E de mare porc daca n-ai in casa mancare cata sa hranesti un batalion.Obligatoriu: sarmale, salata de beuf si multa carne in cuptor!Optional ,multe mezeluri si preparate de porc :carnati , toba, chisca, caltabosi...
Poate ca isi are radacinile in trecutul "taranesc" traditia asta ...
Dar atunci oamenii aia preparau toate lucrurile astea pt ca ei nu aveau supermarket.Si ca porcul din batatura era singura lor sursa de carne pt o mare perioada de timp.Si odata taiat, trebuia preparat cumva in intregime.
Insa in nici un caz nu il mancau cu atata fervoare.
No, si chiar daca mancau...sa zicem , la fel sdwe mult ca si acum...ei aveau de munca!!!Spargeau un car de lemne, carau apa cu galeata de la fantana, mergeau kilometri intregi pe jos...
Eforturi fizice pe care in ziua de azi putina lume le mai face.
Insa rumanu' mananca douazeci de sarmale , bea o litra de vin , imbuca niste carnati si-i stinge cu palinca ...si apoi cheama Ambulanta.
Si se cheluie bani multi cu spitalizarea ca sa dregem neghiobia unei traditii.
Daca am fi fost nemti, traditia ne-ar fi cerut sa fim responsabili si muncitori.Si abia dupa aceea , petrecareti.
Insa a fost sa fie de ne-am nascut romani.
La Multi Ani !
duminică, 27 decembrie 2009
sâmbătă, 31 octombrie 2009
miroase a iarna
S-a facut frig.
Si parca frigul asta aduce cu el un soi de luciditate dureroasa...
Parca se contracta ceva in suflet si in minte.
Gandurile devin mai ascutite si trairile mai abrupte.
Cat anume ne este libertatea , daca , teoretic putem face orice si oricand ...dar in realitate suntem constransi de-o sumedenie de angajamente , ale caror radacini aproape ca le-am si uitat...?
Timp in trafic , timp pt indeletniciri domestice , timp pt munca .Insomnii.
Si apoi alta zi , aceeasi sarabanda.
Intre toatele ... este atat de usor de pierdut esentialul.
Lara Fabian
Si parca frigul asta aduce cu el un soi de luciditate dureroasa...
Parca se contracta ceva in suflet si in minte.
Gandurile devin mai ascutite si trairile mai abrupte.
Cat anume ne este libertatea , daca , teoretic putem face orice si oricand ...dar in realitate suntem constransi de-o sumedenie de angajamente , ale caror radacini aproape ca le-am si uitat...?
Timp in trafic , timp pt indeletniciri domestice , timp pt munca .Insomnii.
Si apoi alta zi , aceeasi sarabanda.
Intre toatele ... este atat de usor de pierdut esentialul.
Lara Fabian
duminică, 18 octombrie 2009
O parabola despre lumea moderna
Din blog in blog , am gasit asta :
"
Intr-o zi, plimbandu-se prin padure, un om gasi un pui de vultur de abia iesit din gaoace. Dându-si seama că dacă l-ar fi lasat acolo, singur si parasit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua puiul acasa si-l puse intr-un cotet, impreuna cu niste pui de gaina. Puiul de vultur crescu alaturi de acestia si, bineinteles, invata sa se poarte ca o gaina: scormonea pamantul pentru a gasi viermi si insecte, manca semintele pe care i le dadea stăpânul, cloncanea si cotcodacea, iar daca batea din aripi nu se ridica mai mult de cateva zeci de centimetri. Au trecut astfel cateva luni, timp in care vulturul nu se indoi nici o clipa ca locul lui ar fi altundeva decat in curtea stapanului, printre celelalte gaini. Mai mult, era convins ca el insusi este o gaina. Pana cand, intr-o zi, privind spre cerul albastru si fara nori, vazu un alt vultur planand maiestuos, aproape fara a-si misca aripile robuste. Vulturul a inteles dintr-o data care este adevarata lui natura. Si-a dat seama ca nu exista obstacole care sa-l impiedice sa zboare, in afara de cele din mintea lui, si, dupa cateva tentative, s-a ridicat in zbor spre infinit, intr-adevar liber. Totusi, ceea ce este mai putin cunoscut este efectul pe care intamplarea aceasta l-a avut asupra celorlalti locuitori ai curtii. Dupa ce au vazut ca fostul lor tovaras de joaca si de seminte si-a luat zborul, pierzadu-se in imensitatea cerului, multe din gaini au devenit constiente de trista lor situatie si au inceput sa viseze sa devina vulturi. Incepura sa circule, la inceput aproape clandestin, apoi mai deschis, niste filosofii ciudate care argumentau ca fiecare gaina avea inauntrul sau un vultur care astepta sa fie eliberat. “Conditia de gaina nu este decat rezultatul unor credinte limitante“, substineau niste gaini-profete, “schimbati credintele, si cerul va fi al vostru“. Aparusera tot felul de carti in domeniu, cu titluri gen “Cum sa devii un vultur in 30 de zile“, “Vulturocibernetica “, “Analiza vulturactionala” , “Minunile zborului”, “Declanseaza vulturul din tine” samd. Pentru cei care aveau bani de cheltuit, apăruseră şi seminarii (de Programare Gainolingvistica) şi cursuri audio şi video, unde se învaţă cum să vizualizezi lumea vazuta de sus, cum sa recunosti sunetele celorlalte pasari (sa te pui in raport), cum sa percepi senzatia vantului in aripile tale (condita de vultur nu poate fi atinsa fara concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite). Mai interesant, aparuse si o metoda de analiza (gainogramma) , care depista 9 feluri de a fi gaina, si in consecinta 9 drumuri diferite spre a deveni vultur. Aparusera si niste tehnici, cum ar fi Echilibrul Gainoemotional si CFT (chicken freedom technique), care te invatau ce se intampla daca apesi pe niste puncte de pe cap si piept spunand “Iubesc si respect aripile mele”, si anume ca iti va trece frica de inaltime (principalul obstacol in drumul de dezvoltare spre conditia de vultur).
O gaina mai intreprinzatoare decat celelalte puse la cale un sistem de multi level marketing care consta intr-un complex sistem de puncte care se obtineau vanzand cursuri si seminarii celorlate gaini, argumentand ca ridicarea in ierarhia sistemului era metoda cea mai sigura pentru a se apropria de starea de vultur. Cine frecventa un numar suficient de cursuri putea sa devina “gainocoach certificat”, si ii ajuta pe ceilalti sa mearga mai rapid pe drumul dezvoltarii. Nu e nevoie sa spun ca atunci cand cineva, in lipsa totala a unor rezultate concrete, isi exprima indoielile asupra sensului pe care l-ar avea toata treaba asta, era imediat acuzat – din partea celor mai exaltati si convinsi – ca este stapanit de credinte limitante si blocat de gandul negativ. Mai ales, i se repeta in continuu: “Aminteste-ti de fostul nostru tovaras, care dupa o viata de gaina a putut sa zboare; pune angajament si credinta, si o sa reusesti si tu.”
Sursa
"
Intr-o zi, plimbandu-se prin padure, un om gasi un pui de vultur de abia iesit din gaoace. Dându-si seama că dacă l-ar fi lasat acolo, singur si parasit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua puiul acasa si-l puse intr-un cotet, impreuna cu niste pui de gaina. Puiul de vultur crescu alaturi de acestia si, bineinteles, invata sa se poarte ca o gaina: scormonea pamantul pentru a gasi viermi si insecte, manca semintele pe care i le dadea stăpânul, cloncanea si cotcodacea, iar daca batea din aripi nu se ridica mai mult de cateva zeci de centimetri. Au trecut astfel cateva luni, timp in care vulturul nu se indoi nici o clipa ca locul lui ar fi altundeva decat in curtea stapanului, printre celelalte gaini. Mai mult, era convins ca el insusi este o gaina. Pana cand, intr-o zi, privind spre cerul albastru si fara nori, vazu un alt vultur planand maiestuos, aproape fara a-si misca aripile robuste. Vulturul a inteles dintr-o data care este adevarata lui natura. Si-a dat seama ca nu exista obstacole care sa-l impiedice sa zboare, in afara de cele din mintea lui, si, dupa cateva tentative, s-a ridicat in zbor spre infinit, intr-adevar liber. Totusi, ceea ce este mai putin cunoscut este efectul pe care intamplarea aceasta l-a avut asupra celorlalti locuitori ai curtii. Dupa ce au vazut ca fostul lor tovaras de joaca si de seminte si-a luat zborul, pierzadu-se in imensitatea cerului, multe din gaini au devenit constiente de trista lor situatie si au inceput sa viseze sa devina vulturi. Incepura sa circule, la inceput aproape clandestin, apoi mai deschis, niste filosofii ciudate care argumentau ca fiecare gaina avea inauntrul sau un vultur care astepta sa fie eliberat. “Conditia de gaina nu este decat rezultatul unor credinte limitante“, substineau niste gaini-profete, “schimbati credintele, si cerul va fi al vostru“. Aparusera tot felul de carti in domeniu, cu titluri gen “Cum sa devii un vultur in 30 de zile“, “Vulturocibernetica “, “Analiza vulturactionala” , “Minunile zborului”, “Declanseaza vulturul din tine” samd. Pentru cei care aveau bani de cheltuit, apăruseră şi seminarii (de Programare Gainolingvistica) şi cursuri audio şi video, unde se învaţă cum să vizualizezi lumea vazuta de sus, cum sa recunosti sunetele celorlalte pasari (sa te pui in raport), cum sa percepi senzatia vantului in aripile tale (condita de vultur nu poate fi atinsa fara concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite). Mai interesant, aparuse si o metoda de analiza (gainogramma) , care depista 9 feluri de a fi gaina, si in consecinta 9 drumuri diferite spre a deveni vultur. Aparusera si niste tehnici, cum ar fi Echilibrul Gainoemotional si CFT (chicken freedom technique), care te invatau ce se intampla daca apesi pe niste puncte de pe cap si piept spunand “Iubesc si respect aripile mele”, si anume ca iti va trece frica de inaltime (principalul obstacol in drumul de dezvoltare spre conditia de vultur).
O gaina mai intreprinzatoare decat celelalte puse la cale un sistem de multi level marketing care consta intr-un complex sistem de puncte care se obtineau vanzand cursuri si seminarii celorlate gaini, argumentand ca ridicarea in ierarhia sistemului era metoda cea mai sigura pentru a se apropria de starea de vultur. Cine frecventa un numar suficient de cursuri putea sa devina “gainocoach certificat”, si ii ajuta pe ceilalti sa mearga mai rapid pe drumul dezvoltarii. Nu e nevoie sa spun ca atunci cand cineva, in lipsa totala a unor rezultate concrete, isi exprima indoielile asupra sensului pe care l-ar avea toata treaba asta, era imediat acuzat – din partea celor mai exaltati si convinsi – ca este stapanit de credinte limitante si blocat de gandul negativ. Mai ales, i se repeta in continuu: “Aminteste-ti de fostul nostru tovaras, care dupa o viata de gaina a putut sa zboare; pune angajament si credinta, si o sa reusesti si tu.”
Sursa
sâmbătă, 10 octombrie 2009
vitamin caffe
Ultima gaselnita a japonezului "trendy": "cafeneaua" , unde in loc de ceasca de cafea ori ceai , ti se serveste una bucata perfuzie.La cerere.Si al carei continut il alegi personal :vitamine , antioxidanti , minerale ...combinate fiecare in asa fel incat sa raspunda unor cerinte clare: pt a combate oboseala fizica si psihica , dureri articulare si musculare.Sau pt efecte antirid ori anti aging.
Conform CNN , pt 20-30 $ primesti toti nutrientii de care ai nevoie si pe care hrana zilnica nu le mai poate asigura...
Si in plus ai timp sa te odihnesti vreo juma' de ceas...
O escala la "Tenteki cafe" te scapa si de stres , mahmureala , cearcane si alte neajunsuri care ti-ar innegura ziua...
La noi acasa,varianta romaneasca ar viza pt administrarea intravenoasa mari cantitati de tulburel , bere , sau vodca...dupa sezon, fireste.
Conform CNN , pt 20-30 $ primesti toti nutrientii de care ai nevoie si pe care hrana zilnica nu le mai poate asigura...
Si in plus ai timp sa te odihnesti vreo juma' de ceas...
O escala la "Tenteki cafe" te scapa si de stres , mahmureala , cearcane si alte neajunsuri care ti-ar innegura ziua...
La noi acasa,varianta romaneasca ar viza pt administrarea intravenoasa mari cantitati de tulburel , bere , sau vodca...dupa sezon, fireste.
joi, 25 iunie 2009
farmecul relativ al unei furtuni
In mod cert normala la cap n-am cum sa fiu ...si nu stiu sa spun exact cand s-a produs defectiunea , insa nimic nu ma relaxeaza mai tare decat o furtuna cu fulgere si tunete.
Si cu cat e potopul mai mare cu atat ma simt eu mai bine.
Noaptea dorm ca un prunc daca afara se dezlantuie stihiile.
Ziua ma cuprinde subit buna dispozitie cand prind a se-aduna norii , cerul se intuneca si se isca furtuna !!!
Si in euforia mea meteorologica , asta noapte am omis a presupune ca poate n-or fi toti ai casei la fel de entuziasmati ca mine.
Motiv pt care nu pricepeam deloc cine-i faptura despletita , in bezna , la capataiul patului meu.I-am deslusit mai bine silueta in lumina unui fulger , si brusc n-am mai fost asa de relaxata.In buimaceala somnului imi parea un inger mititel , si-mi zic " hait , ete l-au trimis sa ma ia....Da' unu mai mare n-or fi gasit???"
In clipa urmatoare s-a trezit si neuronu' de servici' ... a facut sinapsa cu celalat adormit , si asa am realizat ca mezina casei se trezise de zgomotul de afara.A venit la mine , dar era prea adormita sa mai si spuna ceva...Statea acolo, astepta sa ma trezesc...
Nu prea pricepea ea de ce m-am speriat.Fara sa se miste de unde era ,mi-a spus in soapta "am visat urat"...
Si s-a culcusit langa mine.
Nu seamana cu mine.
Pe ea furtunile o sperie.
Si cu cat e potopul mai mare cu atat ma simt eu mai bine.
Noaptea dorm ca un prunc daca afara se dezlantuie stihiile.
Ziua ma cuprinde subit buna dispozitie cand prind a se-aduna norii , cerul se intuneca si se isca furtuna !!!
Si in euforia mea meteorologica , asta noapte am omis a presupune ca poate n-or fi toti ai casei la fel de entuziasmati ca mine.
Motiv pt care nu pricepeam deloc cine-i faptura despletita , in bezna , la capataiul patului meu.I-am deslusit mai bine silueta in lumina unui fulger , si brusc n-am mai fost asa de relaxata.In buimaceala somnului imi parea un inger mititel , si-mi zic " hait , ete l-au trimis sa ma ia....Da' unu mai mare n-or fi gasit???"
In clipa urmatoare s-a trezit si neuronu' de servici' ... a facut sinapsa cu celalat adormit , si asa am realizat ca mezina casei se trezise de zgomotul de afara.A venit la mine , dar era prea adormita sa mai si spuna ceva...Statea acolo, astepta sa ma trezesc...
Nu prea pricepea ea de ce m-am speriat.Fara sa se miste de unde era ,mi-a spus in soapta "am visat urat"...
Si s-a culcusit langa mine.
Nu seamana cu mine.
Pe ea furtunile o sperie.
miercuri, 17 iunie 2009
Despre minciuna si umilinta , la curtea regelui Basescu
Ca politica e o curva am inteles eu de ceva vreme.
Dar, bunica m-a invatat sa nu vorbesc urat despre moravurile usoare ale lumii , si mai bine sa ma prefac a nu le vedea.
Despre presedintele care-apare duminica dupa amiaza la tv sa ne anunte re-ce-si-u-ne-a nici despre asta n-as fi scris.
Pentru ca platesc mass media destui oameni sa-si dea cu parerea in atare priviinte.
Si-n plus nu vreau ca blogu’ meu sa aiba vreo nuanta politica.
Revenind, desi imi placea de “imparatu’ “ ,pana la un punct….cu declaratiile lui lacrimogene , cu baile de multime si glumitele indoielnice,de duminica de dupa amiaza nu mai are de ce sa-mi placa.
Prea s-au adunat multe.
No, bine , io inteleg ca vrei sa-ti faci fiica parlamentareasa …. da’ pe noi ,astia mai fraierii, cand o sa ne bagi in sama , Marite ?
Adica , asa, de-adevaratelea….?
Cand ai sa intelegi ca nu putem fi mintiti la infinit?
Si cand ai sa intelegi ca degeaba se schimba , in bine, mentalitatile generatiei tinere…degeaba gandesc si au tot felul de idei ori responsabilitati… daca vine cate-un comunist batran – si de cele mai multe ori incompetent – plasat strategic la varful oricarei structuri , care se aseaza intotdeauna de-acurmezisul drumului – oricare ar fi el…???
Si-mi vin acum in minte doua lucruri concrete.
Cu mare tam-tam , domnule presedinte , si cu televiziunile dupa dumneavoastra , ati spus… imbracat in haina militara , si cu lacrimi in ochi ….cum ca armata reprezinta imaginea tarii , si ca regretati mult eroarea prin care li s-a sistat plata sporurilor , si ca nu-i normal sa li se micsoreze salariile cu 25 %.
A-ti spus atunci , domnule presedinte , si eu v-am crezut …ca militarii isi vor primi salariile normal ,si ca eroarea are sa fie indreptata.
Dar a trecut luna , si lucrurile stau la fel.Aceiasi 1500ron platiti unui maistru militar cu 15 ani vechime.Aceiasi 2000 ron platiti unui ofiter deja satul de munca.
Sunt oameni cu scoala multa.Sunt oameni cu responsabilitati.Multe.Si asumate.
Sunt oameni care pleaca oricand in misiune , si risca sa se intoarca acasa intr-un sicriu de plumb….
Sunt oameni inregimentati in niste regulamente foarte stricte , care nu-i lasa nici sa faca greva si nici sa-si faca sindicat.
Desi , in paranteza fie spus , bine v-ar mai sedea , dand Europei explicatii pt cei 90 000 de oameni iesiti in strada , cam atat are armata acum,protestand fata de modul samavolnic in care le-a-ti diminuat veniturile.
Asa…aliniati ca la paradele acelea dupa care va da-ti in vant , de la vladica la opinca , sa spuna ei televiziunilor ca mucesc o luna intreaga pt 300 -400 de euro.
La Constanta banii astia ii castiga o camerista la un hotel , domnule presedinte.
Sau un chelner , in sezon.
Chiar au ajuns cei din marina militara sa castige cat un chelner ?
Sau cei din fortele terestre sa primeasca leafa cat a unui taximetrist?
Da.
Si dumneavoastra stiti asta , domnule presedinte.
Dar nu va pasa.
Asa cum nu va pasa nici de toate fondurile europene care-ar putea fi atrase in Romania prin demararea de “Proiecte”…
Si care fonduri se pierd…
Din cauza coruptiei, domnule presedinte.
Aceea pe care ne-ati promis c-o veti starpi.
Si care-i bine mersi la locul ei.Mai vorace ca niciodata.
N-are tarisoara asta nevoie de azile pt batrani?
Ba da…Si inca cum…?
Da Europa bani?Da..ne da draga de ea, ca ne vrea in randu’ lumii civilizate.
A reusit sa treaca de spagarii romani vreun proiect?NU…
De ce?Pt ca-ti cer bani multi…prea multi , numai pt a-si arunca un ochi in hartii…
Si daca nu le dai, te arunca-n strada , cu proiectele tale cu tot.
Pt ca intotdeauna vor fi altii care vor avea de unde “unge” balamalele sistemului…
“Nu se fac proiecte…” ne lamentam.
Ba se fac , domnule presedinte.
Se fac.Si in Agricultura , si in Sanatate …
Oameni tineri , destepti , si idealisti viseaza si cred promisiunile dumneavoastra.
Si muncesc , si aduna documente , si platesc experti …
Pun proiectele pe picioare , ca sa aiba cu ce se izbi de zidul din primarii sau prefecturi.
Si ajunge discrepanta intre realitate si vorbele dumneavoastra atat de mare , incat mi-e nu-mi prea mai vine sa va ascult.
Cum si in ce fel va veti fi ales consilierii , nu stiu ….dar , tare mi-e ca , la o adica , nu s-ar da in laturi la a va lauda hainele dumneavoastra cele noi , chiar si cand veti fi fiind gol pusca.
Dar, bunica m-a invatat sa nu vorbesc urat despre moravurile usoare ale lumii , si mai bine sa ma prefac a nu le vedea.
Despre presedintele care-apare duminica dupa amiaza la tv sa ne anunte re-ce-si-u-ne-a nici despre asta n-as fi scris.
Pentru ca platesc mass media destui oameni sa-si dea cu parerea in atare priviinte.
Si-n plus nu vreau ca blogu’ meu sa aiba vreo nuanta politica.
Revenind, desi imi placea de “imparatu’ “ ,pana la un punct….cu declaratiile lui lacrimogene , cu baile de multime si glumitele indoielnice,de duminica de dupa amiaza nu mai are de ce sa-mi placa.
Prea s-au adunat multe.
No, bine , io inteleg ca vrei sa-ti faci fiica parlamentareasa …. da’ pe noi ,astia mai fraierii, cand o sa ne bagi in sama , Marite ?
Adica , asa, de-adevaratelea….?
Cand ai sa intelegi ca nu putem fi mintiti la infinit?
Si cand ai sa intelegi ca degeaba se schimba , in bine, mentalitatile generatiei tinere…degeaba gandesc si au tot felul de idei ori responsabilitati… daca vine cate-un comunist batran – si de cele mai multe ori incompetent – plasat strategic la varful oricarei structuri , care se aseaza intotdeauna de-acurmezisul drumului – oricare ar fi el…???
Si-mi vin acum in minte doua lucruri concrete.
Cu mare tam-tam , domnule presedinte , si cu televiziunile dupa dumneavoastra , ati spus… imbracat in haina militara , si cu lacrimi in ochi ….cum ca armata reprezinta imaginea tarii , si ca regretati mult eroarea prin care li s-a sistat plata sporurilor , si ca nu-i normal sa li se micsoreze salariile cu 25 %.
A-ti spus atunci , domnule presedinte , si eu v-am crezut …ca militarii isi vor primi salariile normal ,si ca eroarea are sa fie indreptata.
Dar a trecut luna , si lucrurile stau la fel.Aceiasi 1500ron platiti unui maistru militar cu 15 ani vechime.Aceiasi 2000 ron platiti unui ofiter deja satul de munca.
Sunt oameni cu scoala multa.Sunt oameni cu responsabilitati.Multe.Si asumate.
Sunt oameni care pleaca oricand in misiune , si risca sa se intoarca acasa intr-un sicriu de plumb….
Sunt oameni inregimentati in niste regulamente foarte stricte , care nu-i lasa nici sa faca greva si nici sa-si faca sindicat.
Desi , in paranteza fie spus , bine v-ar mai sedea , dand Europei explicatii pt cei 90 000 de oameni iesiti in strada , cam atat are armata acum,protestand fata de modul samavolnic in care le-a-ti diminuat veniturile.
Asa…aliniati ca la paradele acelea dupa care va da-ti in vant , de la vladica la opinca , sa spuna ei televiziunilor ca mucesc o luna intreaga pt 300 -400 de euro.
La Constanta banii astia ii castiga o camerista la un hotel , domnule presedinte.
Sau un chelner , in sezon.
Chiar au ajuns cei din marina militara sa castige cat un chelner ?
Sau cei din fortele terestre sa primeasca leafa cat a unui taximetrist?
Da.
Si dumneavoastra stiti asta , domnule presedinte.
Dar nu va pasa.
Asa cum nu va pasa nici de toate fondurile europene care-ar putea fi atrase in Romania prin demararea de “Proiecte”…
Si care fonduri se pierd…
Din cauza coruptiei, domnule presedinte.
Aceea pe care ne-ati promis c-o veti starpi.
Si care-i bine mersi la locul ei.Mai vorace ca niciodata.
N-are tarisoara asta nevoie de azile pt batrani?
Ba da…Si inca cum…?
Da Europa bani?Da..ne da draga de ea, ca ne vrea in randu’ lumii civilizate.
A reusit sa treaca de spagarii romani vreun proiect?NU…
De ce?Pt ca-ti cer bani multi…prea multi , numai pt a-si arunca un ochi in hartii…
Si daca nu le dai, te arunca-n strada , cu proiectele tale cu tot.
Pt ca intotdeauna vor fi altii care vor avea de unde “unge” balamalele sistemului…
“Nu se fac proiecte…” ne lamentam.
Ba se fac , domnule presedinte.
Se fac.Si in Agricultura , si in Sanatate …
Oameni tineri , destepti , si idealisti viseaza si cred promisiunile dumneavoastra.
Si muncesc , si aduna documente , si platesc experti …
Pun proiectele pe picioare , ca sa aiba cu ce se izbi de zidul din primarii sau prefecturi.
Si ajunge discrepanta intre realitate si vorbele dumneavoastra atat de mare , incat mi-e nu-mi prea mai vine sa va ascult.
Cum si in ce fel va veti fi ales consilierii , nu stiu ….dar , tare mi-e ca , la o adica , nu s-ar da in laturi la a va lauda hainele dumneavoastra cele noi , chiar si cand veti fi fiind gol pusca.
miercuri, 10 iunie 2009
roba - obligatorie
Nu conteaza cati ani are loaza.Daca termina gradinita , scoala primara , ori gimnaziu.Treb'e obligatoriu sa aiba roba!Si palarie d-aia patrata cu ciucure intr-un colt.
Anu' asta roba e un "must".
Si daca asa e trendu' si dacalii l-au prins din zbor, loazele din intreg orasul tre' sa poarte roba.
Si ma man'ca pielea si intreb :" Da' chiar era nevoie?Fara ... nu se poate?"
Tovarasa casca ochii mari la mine "Vai , dar asa or sa aiba si ei amintiri frumoase!!!"
Ete' a draq scoala, imi zic.
Brusc li se rupe astora de cat de frumoase vor fi amintirile elevilor.
Bre , pupa-v-as talpile , kinderii vin la scoala sa invete.
Sa le continuati voi educatia pe care-o incepem noi acasa.Sa citeasca, sa scrie ...sa invete cum anume trebuie sa invete .
Ar trebui sa fie sprijiniti de profesionisti , sa fie modelati , si responsabilizati in spiritul valorilor autentice.
Ani la rand nu v-ati gandit sa le cultivati oarece amintiri , si sperati sa recuperati acum , pe ultima suta de metri???
Haida-ti dara sa ii invatam acum sa devina ipocriti si superficiali.
Sa-i intolim cum vazuram la tv , ca deh , noi luam de la altii doar spoiala , nu si esenta.
Mentalitatile se schimba greu.
Si asa te cuprinde o amaraciune constientizand ca mare parte din incultura romaneasca isi are radacinile taman in invatamantul national.
Da, stiu ca au salarii mici .Dascalii se prefac a munci , statul se face ca-i plateste.(carte nu mai fac de doua saptamani.In fapt vacanta a inceput de pe la 1 iunie...de atunci taie frunza la caini , se duc la scoala numa' ca sa aiba de unde veni)
Dar de ce tre sa platim noi concursurile scolare ?
Si roba?Si cadourile?
Si de ce copilului meu sa i se induca ideea ca toate acestea sunt normale? ???
Si zice legea ca invatamantul e gratuit?
Nu zau?
Anu' asta roba e un "must".
Si daca asa e trendu' si dacalii l-au prins din zbor, loazele din intreg orasul tre' sa poarte roba.
Si ma man'ca pielea si intreb :" Da' chiar era nevoie?Fara ... nu se poate?"
Tovarasa casca ochii mari la mine "Vai , dar asa or sa aiba si ei amintiri frumoase!!!"
Ete' a draq scoala, imi zic.
Brusc li se rupe astora de cat de frumoase vor fi amintirile elevilor.
Bre , pupa-v-as talpile , kinderii vin la scoala sa invete.
Sa le continuati voi educatia pe care-o incepem noi acasa.Sa citeasca, sa scrie ...sa invete cum anume trebuie sa invete .
Ar trebui sa fie sprijiniti de profesionisti , sa fie modelati , si responsabilizati in spiritul valorilor autentice.
Ani la rand nu v-ati gandit sa le cultivati oarece amintiri , si sperati sa recuperati acum , pe ultima suta de metri???
Haida-ti dara sa ii invatam acum sa devina ipocriti si superficiali.
Sa-i intolim cum vazuram la tv , ca deh , noi luam de la altii doar spoiala , nu si esenta.
Mentalitatile se schimba greu.
Si asa te cuprinde o amaraciune constientizand ca mare parte din incultura romaneasca isi are radacinile taman in invatamantul national.
Da, stiu ca au salarii mici .Dascalii se prefac a munci , statul se face ca-i plateste.(carte nu mai fac de doua saptamani.In fapt vacanta a inceput de pe la 1 iunie...de atunci taie frunza la caini , se duc la scoala numa' ca sa aiba de unde veni)
Dar de ce tre sa platim noi concursurile scolare ?
Si roba?Si cadourile?
Si de ce copilului meu sa i se induca ideea ca toate acestea sunt normale? ???
Si zice legea ca invatamantul e gratuit?
Nu zau?
luni, 8 iunie 2009
spectrum
Le stiu de cand erau numai machete.
Intre timp iaca-ta ca s-au facut mari si frumoase :
Aproape ca-ti intra Marea in sufragerie.Iarna pe furtuna tre' sa fie o adevarata poezie.
metafora
Ma simt aici "altfel"...
Cuvintele si paharul de vin raman singurele constante ...
Cu peisajul incerc sa cad la pace...
marți, 2 iunie 2009
mamica albatros
Ghemotoacele alea gri sunt puiutii.
Poate ca n-as fi stiut ca exista.I-a descoperit Ulise, incercand sa inteleaga de ce se agita un pasaroi mare si alb pe blocul de vizavi.
Pasaroii e doi ,de fapt :)
Si in timp ce unu sta pe oua , celalat ii cara mancare.
Puii rar ii lasa nesupravegheati...
Daca apare picior de fiinta omeneasca pe bloc ,incepe scandalul.Inaripatele isi apara puii si cloncane agresiv pana dispare inamicu'...
Poate ca n-as fi stiut ca exista.I-a descoperit Ulise, incercand sa inteleaga de ce se agita un pasaroi mare si alb pe blocul de vizavi.
Pasaroii e doi ,de fapt :)
Si in timp ce unu sta pe oua , celalat ii cara mancare.
Puii rar ii lasa nesupravegheati...
Daca apare picior de fiinta omeneasca pe bloc ,incepe scandalul.Inaripatele isi apara puii si cloncane agresiv pana dispare inamicu'...
Si, cam pe vremea asta, cand au mai crescut putin puii astia incep sa sforaie.
Cum uneori de mai arde dorul sa dormi cu fereastra deschisa ... sfarsesti prin a te obisnui cu fornaitii astia mici.
Ca deh , ce mai conteaza ca sforaie ei , cand oricum gascanu' ala de ta-su da desteptarea inainte de rasaritul soarelui ?!?
luni, 1 iunie 2009
o insula noua
Pt ca-s destui aceia cu care interactionez in blogosfera , pt ca m-am obisnuit sa le citesc gandurile si sa le impartasesc pe ale mele , ma refugiez aici.
Nu-mi place ca plec , dar "a la guerre comme a la guerre" ...
Or repara ei vreodata serverele , am sa-mi regasesc si eu blogul initial... pana atunci ma aciuez colea.
duminică, 15 martie 2009
O anume radacina a lui "nu pot"
Fiindca mi-a placut istorioara , am sa o redau si aici...Cred ca prinde bine, oricui isi ia ragazul de a o citi :
Asadar , despre neputiinta dobandita...
"În India elefanţii sunt legaţi încă de mici cu ajutorul unei funii foarte groase de un ţăruş solid. Aceştia nu acceptă uşor acest tratament, aşa încât o perioadă destul de lungă se zbat şi trag de funie doar-doar vor scăpa.
Timpul trece, iar elefanţii cresc imobilizaţi în acest fel. Singurul moment de libertate pe care îl au este când omul vine şi-i dezleagă temporar. După care sunt legaţi la loc.
La un moment dat după îndelungi eforturi care durează luni în şir, elefanţii încetează să se mai agite. Trec anii, elefanţii se fac mari şi puternici şi totuşi ei nu se mai zbat. Chiar dacă acum au toată forţa necesară să se elibereze din captivitate printr-o singură smucitură, ei stau docili şi aşteaptă să vină omul să dezlege funia ca să-i elibereze.
Elefanţii au căpătat ceea ce se numeşte neputinţa dobândită. Ei au învăţat încă de mici că nu sunt în stare să rupă funia şi să scape la libertate. Iar acum, chiar dacă sunt mari şi puternici, această neputinţă este atât de adânc înrădăcinată în comportamentul lor încât ei nici nu mai încearcă să scape!
Oamenii nu sunt foarte diferiţi de elefanţi. Eşecurile repetate îi descurajează pe cei mai mulţi atât de profund, încât aceştia învaţă cu timpul că nu mai are rost să încerce. Ei persistă în această convingere chiar dacă lucrurile se schimbă sau contextul e altul. Ei ştiu că nu sunt în stare şi atunci nici măcar nu mai încearcă. Cele mai mari oportunităţi din viaţa unui om sunt ratate anume în acest fel! Şi e păcat.
Napoleon Hill spune că succesul se găseşte după o anumită limită, limită de care marea majoritate nu sunt în stare să treacă. De ce? Pentru că eşecurile anterioare i-au învăţat că nu vor reuşi să depăşească acele dificultăţi. Puţinii care depăşesc aceste limite reuşesc să obţină ceea ce-şi doresc în viaţă: fac descoperiri răsunătoare, obţin prosperitate şi construiesc afaceri de succes. Diferenţa între cele două categorii de oameni este că unii se concentrează toată viaţa pe funie, iar alţii pe libertate."
Asadar , despre neputiinta dobandita...
"În India elefanţii sunt legaţi încă de mici cu ajutorul unei funii foarte groase de un ţăruş solid. Aceştia nu acceptă uşor acest tratament, aşa încât o perioadă destul de lungă se zbat şi trag de funie doar-doar vor scăpa.
Timpul trece, iar elefanţii cresc imobilizaţi în acest fel. Singurul moment de libertate pe care îl au este când omul vine şi-i dezleagă temporar. După care sunt legaţi la loc.
La un moment dat după îndelungi eforturi care durează luni în şir, elefanţii încetează să se mai agite. Trec anii, elefanţii se fac mari şi puternici şi totuşi ei nu se mai zbat. Chiar dacă acum au toată forţa necesară să se elibereze din captivitate printr-o singură smucitură, ei stau docili şi aşteaptă să vină omul să dezlege funia ca să-i elibereze.
Elefanţii au căpătat ceea ce se numeşte neputinţa dobândită. Ei au învăţat încă de mici că nu sunt în stare să rupă funia şi să scape la libertate. Iar acum, chiar dacă sunt mari şi puternici, această neputinţă este atât de adânc înrădăcinată în comportamentul lor încât ei nici nu mai încearcă să scape!
Oamenii nu sunt foarte diferiţi de elefanţi. Eşecurile repetate îi descurajează pe cei mai mulţi atât de profund, încât aceştia învaţă cu timpul că nu mai are rost să încerce. Ei persistă în această convingere chiar dacă lucrurile se schimbă sau contextul e altul. Ei ştiu că nu sunt în stare şi atunci nici măcar nu mai încearcă. Cele mai mari oportunităţi din viaţa unui om sunt ratate anume în acest fel! Şi e păcat.
Napoleon Hill spune că succesul se găseşte după o anumită limită, limită de care marea majoritate nu sunt în stare să treacă. De ce? Pentru că eşecurile anterioare i-au învăţat că nu vor reuşi să depăşească acele dificultăţi. Puţinii care depăşesc aceste limite reuşesc să obţină ceea ce-şi doresc în viaţă: fac descoperiri răsunătoare, obţin prosperitate şi construiesc afaceri de succes. Diferenţa între cele două categorii de oameni este că unii se concentrează toată viaţa pe funie, iar alţii pe libertate."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)